Palatul Poştelor, care în prezent găzduiește Muzeul Național de Istorie, a fost proiectat în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de către arhitectul Alexandru Săvulescu. Pentru a întocmi proiectul Palatului Poştelor, Alexandru Săvulescu și Ernest Sturza (directorul poştelor) sunt trimiși în străinătate pentru a studia clădirile de poştă din Viena, München, Zürich, Geneva, Paris, Bruxelles, Torino, Milano, Veneţia şi Budapesta. Modelul ales a fost cel al Palatului Poștei din Geneva.
Autor: Bianca Usurelu
Piatra de temelie a clădirii a fost pusă la 20 octombrie 1894, în cadrul unei mari solemnități, la care au participat regele Carol I, prim-ministrul Lascăr Catargiu, miniștrii Cabinetului și edilii Capitalei. Palatul este inaugurat în 1901, fără fast, din cauza austerității impuse de Dimitrie A. Sturdza. Inaugurarea festivă a avut loc abia în anul 1903. Costurile pentru ridicarea și amenajarea Palatului Poștelor au depășit sumă stabilită inițial, clădirea a costat peste 6 milioane lei aur. Se spune că prim-ministrul Dimitrie A. Sturdza, știind cât a costat edificiul, atunci când trecea pe lângă palat, își făcea cruce și se uita în altă parte.
Palatul a fost amplasat pe un teren de 10 710 mp și a fost construit într-o formă rectangulară, fiind format din patru nivele – un subsol înalt , un parter şi două etaje. Cu o fațadă impunătoare, în stil neoclasic, și cu un portic maiestuos cu zece coloane dorice, edificiul reprezenta una dintre cele mai impozante clădiri destinate administrației de poștă, telegraf și telefon din Europa. Pe faţada principală se găsesc cele două sculpturi ale lui Ştefan Ionescu Valbudea, reprezentând pe Mercur, mesagerul zeilor şi o alegorie reprezentând Mecanica – progresul ştiinţei. Deasupra intrării au fost amplasate zece statui alegorice, între care și două realizate de Carol Storck (1854 – 1926) reprezentând „Drumul de Fier” și „Electricitatea”. Majoritatea statuilor au căzut la cutremurul din 1940, iar cele rămase, fiind afectate, au fost înlăturate de autorități pentru a nu pune în pericol trecătorii.
Începând din anul 1972, palatul este sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, aici fiind expus tezaurul României şi o copie în mărime natură a celebrului monument „Columna lui Traian” din Roma.
Articol realizat de Ușurelu Bianca
