După apariția gării a apărut și industria modernă în zona Filaret. În această zonă a fost construită prima Uzină de Gaz care alimenta iluminatul cu gaz al Bucureștiului în 1871.
În România, industria chibriturilor a fost iniţiată de francezul Gobart, care a construit o mică fabrică de chibrituri in Bucureşti, la Filaret. În 1879, fabrica a fost cumpărata de o societate română. Până la construcția ei, România importa din imperiul Austro-Ungar circa 5-6 miliarde de chibrituri anual (probabil fabricate chiar la Cluj unde există o fabrică de chibrituri destul de mare lângă gară. Pe o stradă numită tot strada fabricii de chibrituri).
La 25 februarie 1879 fabrica este inaugurată în prezența regelui Carol I, iar printre fondatorii ei se numără Dimitrie Ghica, Vasile Boerescu, Grigore Vernescu, mari burghezi și oameni politici totodată. Fabrica era dotată cu 30 de mașini aduse din Belgia și Franța și producea zilnic 300.000 chibrituri.
În ziarul „Telegraful” din 3 martie 1879, găsim o frântură din discursul inaugural al lui Vasile Boerescu: „Forța unei nații se măsoară, în timpii moderni, mai ales după puterea sa productivă. Producția industrială este cea mai însemnată, cea mai sigură și cea mai puțin expusă la fluctuații”.
Apoi prin legea din 31 mai 1887, statul cumpăra aceste fabrici, administraţia lor trecând în sarcina Regiei monopolurilor. Chibrituri se fac și pe vremea comunismului în mod firesc, producția fiind desigur mult mai mare (și depășind pe hârtie planul cincinal de fiecare dată…).
În 1948 naţionalizarea s-a făcut cu ceva mai multă dificultate din cauza problemelor determinate de cesiunea care expira în 1959, citim într-un studiu de cercetare al Ordinului Arhitecților din România.
În anul 2000, se sistează producţia de chibrituri, dar se construiesc ferestre și geamuri termopan. În acest moment, românii, ca și restul lumii, încă mai folosesc chibrituri, ocazional sau mai frecvent, ele pierzându-și popularitatea datorită brichetelor de tot felul. Însă trebuie spus că în acest moment, nicăieri în România nu se mai produc chibrituri.
În clădirea fabricii inaugurate odată de Carol I, se pare că supraviețuiește și azi, simbolic, într-o vitrină prăfuită, o serie din chibriturile realizate de-a lungul timpului la Filaret. Chibrituri fabricate la Filaret se mai găsesc, destul de rar, în colecția amatorilor de filumenie.